Azi nu, azi nu mai vreau sa stiu de iubire,

Azi, stau linistit privind spre iarba rascolita,

Azi, nu mai vreau sa ma gandesc la bani, de timp sa fac risipa.

Azi, in calmul celei de-a doua zi de ieri sunt amortit,

Azi, ma doar soldul doar un pic, beau sucul fara sa-l deschid.

Eu, de maine, nu stiu ce-o sa respect din planul vietii,

Sunt inca tanar, in prima parte-a tineretii...

De maine eu, nu stau s-astept vreun loc spre fericirea iluzorie,

Eu, de maine, ma voi gandi tot mai putin la tine.

Sau poate o sa ma gandesc totusi mai mult,

Sau, daca te voi rapi vei incerca sa fugi?!

Noi doi si-o lume plina de nebuni,

Stapana sufletului meu, din tot ce e mai bun ea e mai mult!

Cu viitorul in incertitudine nu merit sa zambesc in gand la asa soarta,

Off, de-as fi avut mai multe avutii doar ei sa-i fac viata pastel, splendida...

Si de aceea ma retrag din calea ei de geniu meritos,

As vrea ca viitorul ei sa fie cat mai cert, tot mai frumos.

Dar, ma gandesc la lucruri interzise, sa doarma noaptea doar cu mine,

Nevoi distinse, adieri atinse parca din foc si suspinande de placere.

Si-n visul meu e ea, dar nu eu dictez scenariul, ma-nchin la sufletul ei bland,

In propriul vis, muncesc atat de mult, sa o fac pe ea cea mai fericita de pe pamant!