Catre domnul mediocru
Sansa mai putin egala sa-mi viata mea...
Prind cu ticuri de copil inteligent miscari sumbre, dar senine,
ravasit de-atata inteligenta care imi desparte-o lume...
Indignati si poate mai firesti din firea lor,
Grupul lor mason cel mare, sta-n conducearea neamurilor...
Natii marete, care dau sa cucereasca fac aliante indraznete,
Din care sa nascoceasca aliante nataflete...
E-un tipar, il vad prea bine si devine totul clar,
Banul e acea conventie care misca lumea cu mult har...
Asadar cine nu ar vrea sa detina lumea intr-un colt de aur plat,
Cand defapt cand ai chiar totul te simti omul realizat?!
Dar dubiul care, iti rezerva doar uimire,
Sa-ti conduca satisfactia ai nevoie de mai multe,
Masini noi, plasme inteligente, Pc-uri evoluate si 5d fireste,
Toate astea sunt create de alti oameni a caror viziune depaseste valoarea banului,
Si cand omul va ajunge cu baza plasata pe marte,
Tu nu esti cum sunt si altii, chiar ai bani dar esti departe...
Ce mai faci cu atata avere, esti doar jucator in lume.
Pana la urma oricine pierde si te regasesti in versuri...
Iarta-ma dar nu sunt eu atat de tandru,
Facultatea mea de drept imi omoara subnivelul,
La care o lume intreaga sta sa-si construiasca crezul...
Mult succes catre domnul mediocru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu