Stand in patul tau comod, respirand aerul mort,

Iritat de un zgomot din televizor, de-o tampita,

ce ne spune zodiacul, alta vremea, alta proaste glume de decor...

Iarasi, agitatie stupida, indignare dupa un molestator, pedofil, politist....

Amatorismul asta dupa subcultura gretoasa,

Ma face sa cred ca lumea asta nu e doar prost facuta,

efectiv proasta si-n lipsa alora consacrati,

nu mai poti retalia de dosoftei, dar care se cred boieri...

In vremurile astea glosa se incurca la mijloc,

Eu trebuind sa umblu in alta parte, ca langa tine nu am loc...

Schimb ochii tai caprui, pe unii verzi,

Parul tau natural ca soarele, pe un saten ilustru ce-mi minte simturile.

Nu noroc si nu ma plang ca altii care-l au nu-l pretuiesc,

Urasc ca tac in preajma ta, urasc ca te iubesc..

Urasc ca esti un geniu... prin asta ma faci sa imi par mic,

Urasc ca esti femeia careia, nu pot, nu stiu, n-am competenta sa ii zic.

Exceptia imi creeaza teama... ca esti perfecta, reiese din subconstient,

Eu tac, dar mintea imi vorbeste prea strident.