Pentru a fi cineva!

Cine poate sa-mi inteleaga lira,

Pe cuprinsul meu cel mitologic...

Totul este o inclinatie in directia potrivita,

Daca vreau ca prin absurd sa nu ma inscriu in topic.

Fie versul meu mersul cel haotic din cuvinte

Ca  si tastatura mea nu imi spune, dar ma minte...

Ce sa mai vorbim de glorie, inamicul sunt chiar eu,

Mai departe de iluzie, nu exista dumnezeu.

Mai aproape in a mea desavarsire,

Este o institutie celebra care cauta nestire.

Sunt acelasi, leu porcit, om de rand suflet de rege,

Cand de-ar fi sa-i inteleg, vad ca nimeni nu-ntelege.

Sunt serios, la pretinsa viata ce-i haioasa ca o gluma,

Poti sa razi daca pistolul are teava inspre altul...

Vremea , sunt tanar, 22 de ani si maine,

Parca vad ca intr-o gluma, am ajuns celebrul nimeni.

Parca vad ca alti-si exprima critic incoerenta mea lirica,

Cand desi cel mai celebru, n-as putea fi altceva.

Cand desi a mea iubire, sta cu gandul la ceva,

Eu ma rup de lumea aceasta, pentru a fi cineva.