miercuri, 30 noiembrie 2011

Eu ma lupt cu mine…

Eu ma lupt cu mine…


Eu ma lupt cu mine , personal realizez,
Ca activul dorului imi percepe dobanda persuasiv.
Acelora ce sustin ca nu se poate,
Incerc sa le dovedesc contrariul si sa ajung teluri inalte.

Acolo, aici, se vorbeste de actiune si de timp adunat
Prin cartiere, caci mai nou aceasta scoala a vietii nu scoate doar
Doctoranti necizelati sau oameni etichetati, acum aceste cunostiinte
Te ajuta sa ajungi intr-un partid sis a ai contracte de mii de salarii medii pe economie.

Nici macar asa, nu mai simt retardul lor, aferent si usor de observat.
E complex aspectul vietii… doar ca circumvolutiunile unora sunt
In originarul primitiv si se simplifica intelectiv…
Bani, bani, dragoste, bani si mandrie?! Cate unul stie doar atat.

Eu de ce sa fiu corupt sau sa imi pierd ideile,
Cand pe umerii mei imi stau modelele?!
Eu de ce sa fur sau sa insel ideile,
Cand pe umerii mei imi sta onestitatea?!

Si de ce m-as adapta unui mediu fraudulos,
Cand eu insumi peste ei sunt gigantul viselor!?
Iar, ei , de ce sa existe echivalent, cand eu insumi,
Imi etichetez dreptatea in impartialitatea de idei!

Acolo , aici, intre idei, intre coruptie si onestitate,
Poate tindeti sa ma credeti cu putina perspicacitate…
Dar ating absurdul vechiul dom in abis,
Daca eu sunt prost cu restul, restul e un compromis.

Stiam, ca nu am timp sa cunosc in practica,
Punctele din teorie cand le pun la o adica…
Dar sa fac mai scurt metrajul idealului asigurat…
Restul lumi-i prefacuta, eu sunt cel adevarat.

Tara mea, asa cum este, azi o-njur dar o iubesc,
Caci trecand de tinerete, n-am de-ales si-n ea traiesc…
Ajungand la batranete, nevastica mea geloasa,
Ca-mi iubesc tara si neamul, chiar de ele ma inseala.

Niciun comentariu:

Pe bolta cerului se-nalta un pui grifon cu o cravată, Putin mai mic ca altă dată, ca prada lui ii e furată, Ce mai contează daca a fost mare...