Teama ca sa te ador
Ochii tai sticlind in noapte,
Pentru mine, ca si steagul pentru un popor...
Off, atata nebunie, spaima, groaza,
Imi e frica sa te-ador...
Caci eu stiu, scapare nu e,
Daca, eu ma-nnec cu frumusetea, ta, fenomenala,
Ma cuprinde tremuratul, pulsul care sare-n ticaieli,
Iar atunci, tot restul vietii eu la tine am sa sper.
Ce placere insuportabila, trupul, o sculptura,
Copia fidela, dupa cea mai dulce zeitate...
Ahh.. si imi pari ca o depedenta, ca si apa ce o beau,
Nu stiu cat mai pot sa ma mai mint, sa imi spun ca nu te vreau
Viata nu e ,rational, nu pot dori.
Teama, acel diavol, ce incearca sa omoare,
Clipele cand te privesc, ca imi spune, -vezi ca maine,
Viitorul, tu tot singur...ai sa il petreci.
Sau de va fi alta, ce iti pasa, nu e ea,
Ai suferi, toata viata, fara sa-ntelegi ce vrea...
Asta este frica care, imi spune sa nu te-ador,
C-Am sa sufar, de ma-ntreb, de ce nu mor?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu