In adancul umbrei tale stai sa crezi ca e ceva,
Ce aduna pe sudoare nezadarnic munca ta…
Cand pe langa mii de cantece, noapte suveniruri arata,
Tu mai crezi ca e vreo sansa pentru nemurirea ta ?!
Cand doar tontii dau tarcoala la bilete cu noroc,
Tu mai cauti opera care-i fara echivoc ?!
Cand sfarsitul e aproape, lucru sigur genial…
E c-atunci cand vezi aproape soapta unui criminal.
Ca si-atunci in timpuri vechi, cand duceam visuri in loc, idei,
In cenusa mintii noastre, ne vedeam ca semizei…
Vrei sa spui ca acuma noi nu mai suntem derbedei ?!
Cand si prostitura nu-si gaseste copia propiei chei.
Da, talentul ce aduna mori de vant in loc de aur…
Ne trezim acum ca nu mai avem tezaur !
Toate aceleasi minti, sclipiri ucise in prostia astei nati,
Din snobie ii au simbol, e la moda, veneratii !!!
Animalele acestea ce vorbesc, lucrul ce ma mira,
N-au format macar substratul limitei la prostitura !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu