Se-ascund conspiratii, statatoare
Si nu mai stiu iubirea mea, daca ceva mai doare !?
Si nu te stiu pe tine, poate esti fata morgana,
Si eu imi tin rasuflarea si ma innec cu groaza.
Cer doar tacere,nu deranja o tragedie,
Cer doar putina simfonie, sa o ascult in liniste…
Vreau sa aud copite vibrand si cai fugind a frica,
Ma calca in picioare… o noapte sumbra.
Iar Dumnezeu, e dus in delegatie,
Ce-i pasa lui de-o lume, lasata-n veneratie ?!
In amintirea lui Nietzche eu, stau sters, tacut, umil,
Desi nimic nu am a crede, tot am ramas credul.
MA fac fictiv, ce rost sa aiba,
Credinta ce raspunde la nicio taina ?!…
Si te iubesc a moarte, ia-mi viata mea te rog,
Ca sa ma cert pe mai departe, cu Dumnezeu !!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Pe bolta cerului se-nalta un pui grifon cu o cravată, Putin mai mic ca altă dată, ca prada lui ii e furată, Ce mai contează daca a fost mare...
-
Catre domnul mediocru Partea asta e mai speciala pentru ca am pastrat ceva, Sansa mai putin egala sa-mi viata mea... Prind cu ticu...
-
Deasupra E seara si-atata liniste in jur ma-ncovoiaza, E seara, iar seara e o noapte magica. Pe ganduri, duse de umilinta, Pe voci patrunse,...
-
Nimicul e acel zadarnic loc de prisosinta, In care eu te tin in brate si iti soptesc credinta… Nimicul e o sfera, un loc sinistru, dar atrag...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu