Cand masor in umbra vieti,
Sentimentele nocturne,
Plec in umbra intristari,
Orice-ar fi de-ai fi cu mine.
Ma presimt, sunt doar confuzul,
Nu credeam ca mie insumi,mie…
Ma cataloghez obscur, prin cuvinte,
Oare-ai sti tu tot ce-ti spun, eu tie?!...
Cum ca lumea este doar o constiinta,
ce-i patata de mistere,
cum ca viata-i o credinta,
ce s-a nascut intre stele.
Simt, traiesc, viata mea
Ce sta romantic, printre
Neguriile triste,
Caci mi-e dor de tine;
Sa lasam lumea sa piara,
Sau de-ar face orice-ar vrea,
Noi sa fim singuri in lume,
Rataciti pe undeva.
O, de-ai sti, de ai cunoaste,
Ce sunt eu?! renascentist, gandind la tine,
O, de-ai sti ce stiu si eu,
Noi doi am fi un singur “Tu” sau “Eu” .
Nu am sti nimic in rest,
Poate doar sintezele
Care inca le traiesc,
ganduri ce nu pot sa le opresc.
Si prin toate astea,
n-am decat sa iti spun cert,
nu m-ascund, sunt foarte sincer
cand iti spun ca nu visez!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu