Sunt doar cu o foaie goala si incerc ca sa transcriu,

un infern cu voci infirme si-o corupere in tarziu.

O, ramai, ramai la mine se transforma in pustiu,

Incantatie sublima intr-o balta de sange ce se transforma in rau.

Eu, depind de multe lucruri si-s roman si nu e bine,

Daca plec din tara asta, toti strainii rad de mine,..

Stii de ce?! De ce n-ar rade, de o tara inapoiata,

Ce se amageste singura, ca in lumea asta ea nu-i tara cea mai proasta?!

Si-n tendinta pacifista vom da premiul nobel lui Basescu pentru pace,

Dupa ce a vandut arme la teroristi, sa vanda la pacifisti...

Vezi tu, in concret prostia e un cult in tara asta,

Ce traieste prin iluzia... traieste-ti viata.

Ba,  cu dute dracu sau cu mortii ma-ti nu-i de ajuns,

Cocalarul tarii asteia ridica emblema sus,

O manea, doua sau trei si prostie cata vrei,

N-a citit in viata lui o carte, joaca table-n loc de sah.

Consuma seminte si asterne doar mizerie,

cu pubela la 2 metri, el arunca departe de ea,

Sticle de bere, pungi si servetele,

Dar nu-i prost doar ca-n meniu cere paine si la mamaliga.