imi imaginam doar, dar acum

 aurul si argintul mi s-a pogorat in lacrimi de mercur.

In drumul spre avutie prietenii se transforma in sacali,

Cu cat greutatea ta in argint si aur creste, cu atat umbra iti ramane mai loiala.

Condamnati sa fim ultimii care ridica steagul in tributul masei putrezite,

Sapam groapa la comun, nu e timp de atatea morminte...

Sunt prea multi dispusi sa devina gansteri, mafioti, interlopi

Si mult prea putini dornici sa iubeasca, sa fie buni.

drept urmare, lichelele nu mai toarna la securitate,

se reprofileaza, cauta prosti si ii antreneaza...

Tot mafia te ajuta si tot ea te executa,

Nu cersi iertare sau indurare, nimeni nu are timp de mila.

As prefera trupul ei in locul platinei,

Zambetul ei, in locul unei locuinte luxuriante,

sa muncim fara odihna, in locul unei singuratati de lux in vacante exotice...

As prefera amorul ei, in locul tuturor altor femei.

Vreau inchis intr-o celula mititica langa ea, 

Decat liber, sa am aproape orice, dar   sa lipseasca din viata mea...

Si decat, ca eu sa am de toate, iar ea, foarte putin,

Mai bine condamnat langa un tortionar, dar sa nu-i lipseasca mai nimic.