Si-o sa mor!!

Nu se mai vad ranile, cicatricile sunt ascunse,
Fiindca totul trece-n viata , fara niciun fel de scuze....
Rece este anotimpul vara, cand nu ai nimic in suflet,
Decat rani adanci,, prieteni dusmani, doar la fata locului respect.

Stiu! Vorbesc prea multi cu mine, eu sunt subiectul de discutie,
Idol cand le sunt prin preajma,  iar cand nu, se vorbesc multe....
Oare tind sa cred aceste, un croseu pictat in simbol,
Cand intrat de mult in viata m-am lovit de carambol?!

Haideti voi, aveti ce vreti?! Sau imi luati tot ce puteti?!
Caci, asa multe lucruri bune, le visezi, nu le gasesti!!!
Am si eu un suflet rece, pregatit sa mor oricand,
Am trecut prin toate-n viata, acum plang,,, cand mor razand.


Am sa rad, sa rad , sa nu-nteleaga nimeni de ce?!
Am sa fac acelasi lucru, nimeni sa nu stie pentru ce?!
Iar cand timpul trece, fiecare o sa moara,
Sa simta , sa nu-nteleaga, cum ca ce ce-a ras a putut sa inteleaga!


simt deja blestemul sortii, ce doreste o revansa,
Ca eu nu am crezut prada la ce crede lumea toata!
Omul daca poate te omoara, penntru ce?! Sau oarecum?!
Ar fi fost iar o povoara, sa cersesti mila la soarta, chiar cand moartea te asteapta!!!


Si-o sa mor, caci este sigur, nu-i nimic de reprosat!
Nu vreau sa ma tina nimeni minte, eu n-am existat!!!
N-am trait, au fost impresii fabule, basme ca povestile cu dumnezeu,
Am trait o viata-ntreaga sa nu stiu cine sunt eu!!!!!!!