... dupa umili
Peste vorbele, aduse cu abces detonator,
Nu pot zace, dulci cuvinte, in auzul tuturor.
Nu mai pot misca, vibratia, sta in loc, de-acel efect,
Care dup-atatia ani, nostalgic, s-a reintors, pe indelet.
Tinerea aminte, gandul stors pe indigo,
Printre randuri, sunt cuvinte, regasite de ecou...
Printre randuri sunt mesaje, puse in tip til,
Adevarul, nu-l cunoastem, dar il punem in subtil.
Ars poetic, peste jocuri de-nteles,
Cand incepe parodia, nu mai scriem niciun vers...
Cand incepe muza noptii, sa reinvie, in condei,
Mortii, stau pe indelete si n-asculta nici de zei!
Nici, de totul se transforma, peste oasele zdrobite,
Raman in generatii, gandurile voastre sumbre...
De natura noastra-umana, rasa noastra, nefondata,
De totul ni se cuvine, dumnezeu in viata voastra.
Nu stiti voi, daca exista, are treburi de facut,
Nu sa bage in seama, orice idiot incult...
De exista, e acel rationament, -Eu sunt zeu,
Chiar ma introduc de seama, pentru orice dobitoc?!
Ce va crede lumea, despre ea e un mister,
Insa nu socoate alaturi, ca sa-i punem caracter!
Dumnezeu nu-i treaba noastra,
Nu-i avar dupa umili...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu