Eu, nu scriu in cinstea vremii, nici pentru buzele deschise

Ce vor vrea sa imi sopteasca amagite usi trantite...

Mi-e normal sa imi fie in integritate urma de simtire vie,

Cand, cunosc cea mai perfecta fiinta de pe planeta , maxima fantezie....

Si ii spun perfecta, pentru tonul ideal,

Pentru faptul ca e unicata si lipseste din areal...

Poate n-am sa stiu vreodata ce gust poarta buza ei,

Sau sa ii sarut coapsa, genunchiul si talia...mai poti altceva sa vrei?!

Dar nu asta e esentialul, importanta este lectia,

C-am gandit in tranzit totul in amor trupesc, toata predilectia...

Dar, acum, pentru o clipa cand privesc in ochii ei,

Toata inima se-agita... eu sunt preot iara ochii ei sun zei..

Insasi evolutia sta inapoi in urma ei,

Gesturi sublime, tandrete, etica, moralitate...

Poti, sa imi descoperi milioane de femei,

O sa iti demonstrez empiric ca e singura  dintre femei.........