Fara finete
E atat de fascinanta noapte periclitata de o umbra desueta,
Parca toti aceeasi fraza scoasa, pusa peste umar...
La adeptul societatii, te-as incet sa nu faci zgomot,
Lumea se complace cu minciuna, nimeni nu mai suporta adevarul.
Si aceeasi umbra trista ma face sa imi scriu cu un ras negru accentul,
Peste bolta unui cer prea sters de restul...
Peste tot, si, chiar imi place, sa n-am timp nici de odihna,
asteptand sa treaca orice zi si orice gluma...
M-am cam perfelit cu sanul altei umbre ce se misca,
saturat de inertia unei iubiri fara cantec...
Asta este chiar un farmec, chiar un nou decor distins,
La ce toane am, pot sa ascult chiar si manele fara nici macar sa ma surprind...
Dar, ascult danse macabre, adunand pe ritm cu versuri,
Altii isi spun tatal nostru, eu confirm ca e al vostru...
Si cu voi raman si restul, eu de mult nu-mai-s adeptul...
Eu de mult, de parca, in 28 de ani, as putea eu sa vorbesc de mult?!
Dar, ma simt asa batran, asa frant, asa zamlet,
Eu ma simt asa de prost indragostit, uneori ma si intreb:
Nu cumva sunt idiot cand e vorba de iubire,
De tot, eu vises frumos, dar tot singur scriu versuri sublime...
Eu nu pun punct la idei si nu-ncerc sa am ceva,
Cunoscut de maine de ce-am fost ieri si mai plec pe undeva..
Si-as ruga-o eu pe dansa sa im gaureasc tampla
Si sa vada, cum eu, cel mediocru sunt dat dracu:
Lonjeroane, ca nu pot sa ma abtin,
Sa nu-mi parodiez destinul, asta care este fin,
asta care e pe care si se duce cand e care...
Pana la o sarbatoare, cu trei popi si-o lumanare...
Si de va fi sa mai recunosc vreodata c-o iubesc ma spanzur...
Si de ce zic asta? Fiindca sunt prea sigur...
Prea prapad din sentimente imi aduc ofranda singur,
Ca ma regret fara regrete, dar la urma-s in figuri...
Hai, ma, ca vrea scaraoschi loc la slujba de apoi,
Nici sa stea cu un roman autentic, nici cu mine nici cu voi...
Bahhh, va amortizez cu planetara si cant dintr-un rulment,
Asta clar imi este viata, sa fiu sincer sau dement!
Sa imi intorc cuvantul dupa vreun par blond?
M-am cam saturat de-aceeasi poezie si de versuri din hartie....
Prea satul in corpul meu de mine si de prea multe dorinte,
Zici ca m-am cam decis razlet sa raman fara finete/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu