...iubirea-i trecatoare... iara eu sunt muritor
Pliata e viata si scursa si dogmatica amorfa,
Incat scurt este metrajul, ne-nteles, nerespectat...
Simt miros de cioburi sparte si de ganduri rase,
Riduri pestge briza evictiva, riduri peste dragostea mea muta.
Dar trecand si peste toate momentele dificile,
Au sosit si clipe bune, clipe rele si iar clipe bune...
Te tradeaza prietenii, dar asta nu conteaza...
Caci prietenii ce te tradeaza n-or recunoaste niciodata.
Lumea nu prea este hotarata, eu sunt!
De aceea stiu sa vad si sa creez timpul, peste timpul altuia ratat.
Rar, din ce in ce mai rar, momentele mele culturale imi dicteaza constiinta,
Insa sunt mai rau si sunt mai bun, dar ignor suferinta.
Rar am mai vazut frumusetea ca a ta, rar am cunoscut pe cineva,
Sa-mi inlature superstitia ca femeia e diavol cand intalneste bunatatea.
Sunt bani peste tot, nu am de gand sa ii adun si sa imi fac templu,
Cand doar in avutie, visul meu devine visul nostru...
Sau, de unde, atata recunostinta pentru mine,
C-am pasit, pe foc, c-am atins mercurul, c-am facut artificii in inalta tensiune,
Ca eu sincer te iubesc, sau doar cred ca e iubire,
Iar, acelasi eu, mai stiu din nou, ca iubirea-i trecatoare... iarasi eu sunt muritor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu