De ce..?

De ce de-atatea ori…
Nu vad raspuns la intrebare ?
De ce de mii si mii de ori,
De ce aceeasi intrebare ?

Atat de multa smerenie,
Spre sufletul umil de sine insusi…
Dar eu ma simt atat de mandru
Umil de mine insumi !.

Idolii ce nu pot ca sa-i acuz…
De ce oare eu si ei si restul lumii,
Ne mandrim doar cu-n refuz ,
Ce raman ca pete,in umbra ce se-astern privirii.

Greutatea ce m-apasa, peste pieptul
Care sade spre explozia fatala ;
Ce-i intinde coarda sufletul…
Se termina.. cu o exprimare seaca.

Si fugar de subiect, nu conteaza intrebarea,
doar sa spui cat mai discret ca
la timpul ce-l acorzi nu ai timp sa te gandesti,
Caci tu sti ca te comporti ca acelasi om care esti.