In Neamul nostru indragit…
Recunosc virtute, sacrificiu aiurit.
Dreptul cel intai la viata,
Zgura morti, alinarea unui prost.
E asta, neam, de prea marire,
Hotii, oamenii cinstiti,
Pe voi pus-a stapanire,
Cei mai falnici din smintiti.
Mari poeti azi dau s-admire
Dragostea pentru tampiti,
De accepta concetrare
Celor mai mari oameni mici.
STiti durerea ce apasa ,
Voi, scursuri de agarici ?
Va cunoasteti nonsalanta,
Nu atat de prosti pe cat tampiti ?
Laudati, inaltati filozofii
Si numiti apoi politica,orice scursura de-o zi ?!
Ce scept sa ti in mana, sa nu ai antipatie,
Sa distrugi aceasta natie, de scursuriile de maine ?
Teorii batute, spuse ca in carte,
Par mai mult doar glume, putrede si proaste.
Ca in practica procentul de relatie in stat,
E la fel ca si procentul unui stat de drept in fapt.
Nu mai cred in existenta principiilor reale,
Mai recunosc doar intriga, ce naste drame.
Fie ca vrem sau nu, traim in sclavia,
Propriului destin, chiar de suntem sau nu din Romania.
In ansamblul de sinteze
nu exista teorii elucidate,
Constiinta este moarta,
in sclavia propriei soarte.
Vorbind de Romania, un ideal ratacit undeva…
Vorbim de platon, de Nietzche cumva ?
« ORicum suntem condusi de inferiori,
Calici mintali si idioti…suntem condusi de oameni patrioti.
Dumnezeu e mort !!! Inca de cand..,
In mucegaiul valorilor pierdute suntem pierduti pe rand.
De am fi experiment in vreun laborator,
Esecule total, esecul e imens.
Eee… lasa, ca nu e nicio graba,
« sa moara regele !!! traiasca regele !! »
La cat de proasta realitatea,
Eu inca rad, poate-i o gluma.
miercuri, 21 octombrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Pe bolta cerului se-nalta un pui grifon cu o cravată, Putin mai mic ca altă dată, ca prada lui ii e furată, Ce mai contează daca a fost mare...
-
Catre domnul mediocru Partea asta e mai speciala pentru ca am pastrat ceva, Sansa mai putin egala sa-mi viata mea... Prind cu ticu...
-
Deasupra E seara si-atata liniste in jur ma-ncovoiaza, E seara, iar seara e o noapte magica. Pe ganduri, duse de umilinta, Pe voci patrunse,...
-
Nimicul e acel zadarnic loc de prisosinta, In care eu te tin in brate si iti soptesc credinta… Nimicul e o sfera, un loc sinistru, dar atrag...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu